Anul 2013 a fost un plin de schimbari, realizari, eforturi, vise, sperante si s-a incheiat cum nu se poate mai frumos. Prezenta mea la Palatul Elisabeta, impreuna cu alti bloggeri culinari, alaturi de Principesa Margareta a fost darul meu pentru anul 2013.
Electrolux Romania si Casa Regala au pus la cale acest eveniment minunat. Pe scurt : bloggerii culinari trebuiau sa propuna niste retete, retete ce ulterior au trecut pe la un juriu ce au facut o selectie. Norocoasele , adica Andreea, Elena, Isabela si cu mine au avut onoarea sa gateasca in bucataria regala, bucate ce au fost daruite batranilor si copiilor, beneficiari ai Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei.
Despre cum a decurs faza de selectie si ce retete am propus puteti vedea aici :
As vrea sa va vorbesc despre emotii, emotia de a darui, emotia de a fi in preajma unor personalitati pe care le admir sincer, emotia de a calca in locuri cu istorie, emotia de a gati intr-o bucatarie regala si emotia de a intalni prieteni dragi .
Cand mi-am facut blogul, prima carte de bucate pe care mi-am cumparat-o a fost “Carte Regala De Bucate” a Principesei Margareta si de atunci m-am simtit foarte atasata de carte dar si de persoana. (am si o categorie a blogului dedicata bucatelor regale)….deci emotia a fost cu mult mai mare.
Lasam imaginile sa vorbeasca, asa ca o poveste frumoasa . Toate imaginile folosite apartin lui Catalin Voicu, caruia ii multumesc mult.
Au mai scris si altii despre noi :
http://www.romaniaregala.ro/jurnal/principesa-mostenitoare-si-bloggerii-culinari-pentru-batranii-singuri/
Ne-am apucat de treaba cu mult inainte de a veni presa. Otilia de la Electrolux ma ajuta cu drag la fursecurile cu ghimbir.
Mai si povestim in timp ce muncim.
Cand apare presa dam si interviuri.
In bucataria devenita mica cu atatia reporteri si cameramani apare Principesa Margareta.
Principesa este o persoana deschisa si primitoare. Ea raspunde cu rabdare avalanselor de intrebari (uneori poate neinspirate) puse de reporteri.
Cand discutiile ajung la mancare intra in joc si doamna Gina, bucatareasa Casei Regale.
Dovada ca Principesa Margareta a gustat fursecurile mele.
Atmosfera este foarte relaxata, cu povesti despre mancaruri regale sau obisnuite.
Andreea povesteste despre briosele ei cu banane . Principesei parca nu-i vine sa creada ca sunt de post.
Elena explica care e treaba cu sarmalele ei minunate (pe gustate) cu ciuperci si nuca.
Isabela a pregatit niste paste delicioase cu piept de pui si legume.
Cat timp noi povesteam, fursecurile se coceau tava dupa tava umpland doua cosuri…pentru seara de povesti a Principesei de la Carturesti.
In bucatarie s-a facut liniste. Presa a plecat, Principesa s-a retras, oamenii de la Palat si-au vazut de treburi iar noi am impachetat tot in caserole pentru batrani si copii. Am facut curat si ne-am pozat cu un telefon in bucataria regala.
Sper ca si anul 2014 sa-mi aduca experiente cel putin la fel de frumoase ca asta.
Multumesc fetelor (bloggeri, Electrolux, Golin Harris) !
Pentru mine, confit canard-ul este o emblema a Frantei si este incarcat de amintiri de doua ori: o data, pentru ca imi aminteste de timpul petrecut acolo, a doua oara, pentru ca este unul dintre primele preparate (daca nu chiar primul…) pe care le-am incercat la Bistro, pe vremea cand nu aveam habar despre bucatarie. Pentru mine, canardul confit este o bucurie. Ma bucur din suflet ca a fost si pentru tine si familia ta!
Arata super Delicios!!!
Arata foarte apetisant !Imi plac descrierile tale. Sper sa incerc si reteta de confit curand cand voi cumpara rata aici:)!Numai bine si spor la prajiturit! pupici de la noi..
Ce farfurie frumoasă și colorată și sănătoasă 😉 !
La tine in farfurie arata trasnet. Dar urasc rata facuta in orice fel.Ultima data am dat si foc la bucatarie din cauza ei.Deci…un NU ratei!Pupici!
a iesit super, si cred ca merita sa stai sa jumulesti o rata, asta pentru cine stie si a vazut si are rabdare, dar se merita, pentru ca alta e senzatia cand stii ca tu ai pregatit tot de la cap la coada, felicitari pentru reteta si efort 😉