Botosani-trip culinar de o zi este experienta mea de o zi in acest oras.
Asa-i ca multi dintre voi nu ati fost in Botosani? Sau daca ati fost nu ati privit orasul cu ochi culinar? Da, stiu, suna ciudat ochi culinar…dar cam asa privesc eu locurile in care ajung.
Imi doresc mult de tot sa descopar si sa redescopar culinar, zone apropiate si indepartate. In Botosani nu am fost demult timp, sau daca am trecut pe acolo a fost in graba .
Iata ca a venit timpul si pentru o plimbare tihnita si degustari pe masura. Impreuna cu colegii mei de la Soft&Grace am pornit in acest periplu, un fel de team building pentru pasionati.
Daca va intrebati unde se mananca bine in Botosani atunci trebuie sa parcurgeti acest articol.
Aveam deja pe lista niste locuri, dar am incercat sa mai gasesc si alte recomandari cu mancare buna, mancare locala, producatori locali. Din pacate nu am gasit foarte multe informatii sau recomandari. Asta nu inseamna ca nu am avut ce face in Botosani, din pacate ne-ar mai fi trebuit o zi macar.
Plecarea a fost din Iasi si ne-am oprit putin la la Copalau. Pentru cine nu stie, Copalau este localitatea in care se cultiva cel mai bun usturoi din zona Moldovei si are farmecul unei localitati cu multi producatori. Aproape la fiecare poarta sunt expuse cununi de usturoi, dar si alte legume.
Cum am ajuns la Botosani am hotarat sa trecem prin piata agroalimentara. Se stie ca piata de la Botosani este mai ieftina decat cea de la Iasi . Pe langa asta sta foarte bine la capitolul branzeturi deoarece in zona sunt multi crescatori de oi. Hala de branzeturi are o arhitectura foarte faina, branza este ieftina si oamenii dornici de a impartasi lucruri legate de munca lor. Eu mi-am luat niste cas oi/capra, absolut savuros. L-am si pus pentru iarna.
Deci nu ocoliti piata. Este plina de legume proaspete, mult usturoi si ceea ce mi-a placut indeosebi este delimitarea clara a producatorilor fata de comercianti.
De la piata am plecat sa vizitam Centrul Vechi . Cladirile vechi, frumos aliniate si restaurate dau un farmec aparte orasului. Era destul de multa liniste pentru o zona centrala, dar probabil justificata. In cladirile astea faine nu se intampla nimic interesant ci chestii banale: magazine second, haine de tot felul, baruri de cartier etc.
Usor, usor am ajuns la restaurantul Curtea Veche cu recomandarea ca aici se mananca cea mai buna ciorba si cea mai buna paine de casa. Cam am asa a si fost. Painea de casa excelenta, ciorba corecta si gustoasa. Nu am experimentat si altceva deoarece mai aveam in plan si alte locuri.
De la Curtea Veche am pornit inspre renumitul parc Mihai Eminescu. Am redescoperit blandetea unui oras provincial, cu cladiri superbe si multa istorie. In drumul nostru am descoperit (si bine am facut) La Barista, o cafenea tare draguta. Mai mult de atat cafeaua este foarte buna si in spatele tejghelei sunt oameni pasionati gata sa explice clientilor tainele cafelei.
Dupa o plimabare la picior si o cafea excelenta am plecat sa mancam si noi ceva serios. Toate drumurile la treaba asta duc la Rediu, undeva la iesire din oras, cu vedere larga la padure. Nu este un local mic, dimpotriva. Locul se adreseaza mult evenimentelor mari, dar terasa din spate care da direct in padure si mancarea excelenta te fac sa privesti altfel locul asta.
In spatele meniului de la Rediu sta Nico Lontras, un om pe care il pretuiesc pentru profesionalism, talent si modestie. Din pacate nu am notat denumirea exacta a preparatelor din care am gustat, dar va las pozele si fac o descriere scurta a preparatelor:
- obrajori de porc
- confit de rata
- ciolan de porc cu fasole
- cozonac topit
- alivanca
Mancarea a fost absolut delicioasa, atent preparata si prezentata. Alivanca a fost singura care nu m-a surprins, dar sper sa fi fost o greseala in ziua aia (zic asta pentru ca intotdeauna am crezut ca alivanca trebuie promovata deoarece face parte din patrimoniul nostru gastronomic).
Sa nu uit de preturi, adica sunt foarte bune.
Inainte de a ne reintoarce acasa am facut o oprire la Casa Dulce, locul prajiturilor de casa facute cu ingrediente naturale. Eram deja destul de ghiftuiti ca sa ne infruptam, dar mi-am luat ceva dulce la pachet, plus o paine foarte gustoasa.
Asta a fost micul nostru trip culinar de o zi in Botosani. La sfarsitul zilei, inainte de a apune soarele eram inapoi in Iasi. Daca din experienta voastra stiti si alte locuri faine in Botosani, v-as ruga sa le impartasiti cu noi.
Ne-a placut asa mult incat ne-am promis ca experienta se va repeta si in alte orase din zona.
Alte trairi de genul asta le gasiti in excursii culinare.
